Clujul vrea să fie primul oraş din România care integrează calea ferată a CFR Infrastructură în planul de mobilitate urbană. Acest principiu există deja în multe părţi ale lumii.

„Pregătim un studiu de prefezabilitate pentru a integra calea ferată în cadrul strategiei de mobilitate urbană a municipiului. Există un proiect pilot deja. Lucrăm la pregătirea documentaţiei ca să cerem forma finală a aprobării de la CFR, care trebuie să avizeze că „da, suntem de acord”. E mai uşor de implementat decât orice metrou, decât centura metropolitană, că ai calea ferată deja existentă.

Trebuie garnituri de tren, iar conexiunea între tramvai şi tren este posibilă, tehnicienii mi-au spus că se poate face acest lucru. Şi să dezvolţi culoarul de mobilitate urbană pe latura de nord, Baciu – Muncii. Vă daţi seama ce dezvoltare economică dăm întregii zone de acolo, dacă le-am dat această şansă de mobilitate?

E un proiect paralel la care lucrăm şi care poate fi mai uşor implementat decât centura metropolitană şi metroul. Trebuie doar conexiunile şi legăturile, respectiv evident dozarea investiţiilor, pentru că vă daţi seama că nu este ieftin. Cea mai grea provocare este conectarea Floreştiului la această linie de cale ferată. E greu, dar nu imposibil. E o distanţă semnificativă care trebuie acoperită, iar aceasta va fi analizată de către experţi”, a spus Emil Boc.

În luna iunie, CNCF CFR dădea un răspuns website-ului clujean de transport Linia9.ro, în care se arăta disponibil la crearea unor linii interne. CNCF CFR a venit atunci cu două propuneri: legătură feroviară cu trenuri expres, între cele două parcuri industriale Tetarom 1 – Baciu şi Tetarom 3 – Jucu, respetiv legătură directă pentru publicul călător între Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj şi staţia CF Cluj Napoca Est.

Este nevoie însă de o colaborare între CFR și administrațiile locale, pentru realizarea de lucrări, respectiv puncte de oprire, stații sau pasarele, ceea ce înseamnă sume importante de bani, din fonduri europene sau de la bugetele local şi național.

„Menţionăm că pe ruta Cluj-Napoca – Cluj-Napoca Est (aeroport) trenurile pot circula cu viteza maximă de 120 km/h”, se arăta în răspunsul CNCF CFR. Tot în vară, Ministerul Transporturilor, prin vocea secretarului de stat Maria Magdalena Grigore, a anunţat în cadrul conferinței „Jump to Smart. 1.0. România orașelor inteligente” că intenționează să introducă conceptul de regio urban.

DECLARAȚIE
„Direcţia pe care s-ar putea instaura un metrou este deja mobilată cu o cale ferată pe care nu o folosim. Există calea de transport, dar nu avem echipament şi nu avem staţiile. De ce să facem o altă cale ferată? Dacă am fi în Olanda, ar fi absolut logic, s-ar fi întâmplat deja. Aceasta este, evident, calea cea mai sustenabilă, mai uşoară, mai rapidă de folosit; vorbim despre o infrastructură care există şi care este protejată. Investiţiile care ar trebui făcute, tot reglajul cu „Mersul trenurilor”, este de „n” ori mai simplu de realizat decât să construieşti o cale ferată într-un tub sub pământ. O investiţie imediat de folosit cu eforturi minime”.
Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România