Avem vise măreţe, dar oare se împlinesc? Master Planul General de Transport, aprobat săptămâna trecută, vorbeşte despre autostrăzi care însumează peste 1.000 de kilometri, despre modernizarea căilor ferate, inclusiv crearea unora care să suporte viteze sporite, despre dezvoltarea porturilor şi aeroporturilor. Sute de milioane de euro stau cuminţi în tabele şi pare că toţi banii aceştia sunt într-un cont, pregătiţi să se transforme visele măreţe într-o infrastructură solidă. Evident, nu este aşa. O mare parte din sume ar urma să vină din fonduri europene şi trebuie să avem proiectele potrivite pentru a-i atrage. În plus, suntem în România, şi ne-am obişnuit deja ca mai nimic din ce este pe hârtie să nu devină fapt.

Cu toate acestea, ne-am propus să vorbim astăzi despre câteva dintre proiectele din Master Planul General care privesc Clujul.

Al doilea aeroport primeşte a treia sumă de bani

Devenit al doilea aeroport al ţării, „Avram Iancu” primeşte a treia sumă de bani. Master Planul prevede sume pentru modernizarea porţilor aeriene din toată ţara, iar primul în topul alocărilor este aeroportul de la Otopeni, cu peste un miliard de euro. Timişoara ar urma să încaseze peste 136 de milioane de euro, iar Clujul, ceva peste 125 de milioane.

Asta deşi, în 2016, aeroportul clujean va trece de 2.000.000 de pasageri, cifră pe care Timişoara nu a atins-o.

„Urmează acum să facem un plan de implementare pentru aceste proiecte, împreună cu Consiliul Judeţean şi cu Ministerul Transporturilor. Din păcate, termenele sunt toate decalate. Sperăm să fie banii. Sumele prinse în master plan nu rezolvă toate probleme pe care le avem în vedere, dar rezolvă o mare parte dintre ele. Va trebui să mai finanţăm şi din surse proprii. E important că s-a aprobat”, a spus David Ciceo, directorul aeroportului.

aeroport cluj
Aeroportul Internaţional „Avram Iancu”, din Cluj

Principalele obiective ale aeroportului internaţional din Someşeni sunt prelungirea pistei de aterizare/decolare la 3.500 de metri, astfel încât să poată primi avioane transoceanice. De asemenea, se doreşte realizarea unei noi parcări de avioane. Implementarea proiectelor ar urma să se facă, potrivit Master Planului, în perioada 2016-2018. Aşa cum observa directorul aeroportului, termenele s-au decalat.

 

Multimodal la Cluj şi Turda

Un proiect propus cu îndârjire de David Ciceo, o platformă multimodală, are sume separate prevăzute în Master Plan. Clujul, la fel ca Timişoara, ar urma să primească 34.250.000 de euro. Suma este mult mai mică decât cea estimată anul trecut, când Clujul a eşuat în tentativa de a atrage fonduri europene pentru un astfel de sistem. Atunci se vorbea de peste 70 de milioane de euro.

Este vorba despre o interconectare a mijloacelor de transport, astfel încât containerele de marfă să poată fi uşor transbordate din avion într-un vapor, din camion în tren ş.a.m.d. Master Planul vorbeşte însă, în principal, despre o conexiune feroviară şi rutieră. În acest scop, specialiştii care au realizat documentul propun renovarea terminalului feroviar Cluj-Napoca Est sau construcţia unuia nou. Evident că, dacă Clujul va dori să conecteze şi aeroportul, va avea nevoie de sume suplimentare de bani. Cartea Albă a UE privind Transporturile cere explicit ca aeroporturile să fie prinse într-un sistem multimodal până în 2030.

Scopul multimodalului este „dezvoltarea unei rețele „open user” de terminale de marfă pentru a deservi regiunile cu cea mai mare cerere potențială din România, orașele și piețele majore ale UE din Bulgaria și Ungaria. Volumele actuale de mărfuri multimodale din România sunt mici, iar acest lucru se datorează stării proaste a facilităților concepute pentru a le primi. Creșterea prognozată din sectorul multimodal presupune depășirea capacității acestui terminal într-un interval de timp scurt, în jurul anului 2020 și astfel este nevoie de modernizare”, se arată în Master Plan. Un alt terminal ar urma să existe la Turda.

„Autoritățile locale vor asigura accesul rutier și autorizațiile de construire necesare pentru accesul operatorilor privați. CFR SA va asigura accesul feroviar la terminale, iar operatorii privați vor proiecta, construi și opera aceste terminale”, se mai arată în document.

În Cluj-Napoca a apărut, în Planul de mobilitate urbană durabilă, dar şi într-o dezbatere publică, ideea realizării unui multimodal aproape de centru. Concret, era vorba despre conectarea gării cu o autogară. Una dintre propuneri era înfiinţarea unei autogări în fosta clădire a gării mici. Primarul Emil Boc a lăsat discuţia în coadă de peşte, explicând că autogările sunt momentan private şi că nu poate decide mutarea lor. În apropiere de gara feroviară a Clujului funcţionează două autogări, Beta şi Fany.

Fără trenuri de „viteză sporită”

Dacă tot am adus în discuţie CFR SA, Master Planul vorbeşte şi despre modernizarea căilor ferate din ţară. Felia Clujului pare însă destul de modestă. Pentru 2016-2017 (cu decalarea menţionată) este prevăzută realizarea de căi ferate de viteză sporită, dar în majoritate în jurul Bucureştiului. Niciun astfel de proiect nu priveşte Clujului.

„Nu am studiat acest aspect, dar dacă Clujul lipseşte, aşa cum spuneţi dvs, voi face o interpelare guvernului”, a spus Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean.

tren cluj
Gara Cluj

În schimb, ar urma să se treacă la electrificarea tronsonului Cluj – Episcopia Bihor, rămas în urma vremurilor, deşi ne leagă de vest. Pentru acest proiect a fost trecută în document suma de 477,4 milioane de euro. De asemenea, peste 10-15 ani, ar trebui să fie modernizate şi liniile de cale ferată Cluj – Câmpia Turzii, Cluj – Ilva Mică şi Baia Mare – Dej.

Centură metropolitană, autostradă şi drum expres

În Master Plan apar şi proiecte de infrastructură rutieră, unele importante pentru Cluj, precum Transregio Feleac (38,3 km, valoare totală 126,3 milioane de euro), drum pe care primarul Emil Boc l-a botezat „centura metropolitană” (AICI), continuarea Autostrăzii Transilvania spre vest, joncţiunea cu şoseaua rapidă din Ungaria fiind programată pentru 2018, respectiv drumul expres Turda – Halmeu (+ Bistrița – Baia Mare – Petea – în total 320 de kilometri, 1,7 miliarde de euro, dar – atenţie – de realizat între 2028 şi 2032).

faza 1

Master Planul General de Transport stabileşte principalele proiecte de infrastructură de transport pentru următorii 20 de ani. Prima formă a proiectului, lansată în 2014, a fost intens contestată, pentru că prevedea renunţarea la autostrada Sibiu-Piteşti, finanţată de Uniunea Europeană, în favoarea celei de pe Valea Prahovei, Comarnic-Braşov, finanţată doar din bugetul naţional. Documentul final a fost aprobat săptămâna trecută de guvern.